De foarte multe ori, dea lungul efemerei noastre existente, privim inapoi. Adica nu facem nimic altceva decat sa ne uitam peste umar la toate acele clipe in care am fost loviti sau am lovit, in care ne-am simtit slabi sau puternici, in care am simtit ceva anume. Nu facem nimic altceva. Irosim astfel pretiosul timp al prezentului, si ne batem joc de clipele ce ne asteapta in viitor pentru ca vom fi total nepregatiti pentru el. Nu! Noi a trebuit sa retraim trecutul, sa-l sarbatorim si sa dovedim ca noi inca ne mai aducem aminte. Cat de patetici suntem? Va las pe voi sa dati un raspuns, poate ca voi credeti ca trecutul are un rol anume.
Cum ar fi oare daca, in loc sa ne folosim energia si imaginatia ca sa resuscitam clipe deja moarte si ingropate ne-am concentra asupra actiunilor noastre viitoare? Mult mai bine daca ma intrebi pe mine!
Hai sa lasam trecutul acolo unde trebuie sa fie, hai sa ne prefacem ca tot ce conteaza e viitorul, hai sa ne construim un viitor mai bun! Pentru ca atunci cand acest viitor se va transforma in trecut sa ne dea toata forta de a privi inainte spre ceea ce se afla in fata noastra!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu